Ce firme au nevoie de servicii pentru tratarea solvenților uzați?

Articol creat in colaborare cu Indeco Grup

Serviciile pentru tratarea solvenților uzați sunt necesare firmelor care folosesc solvenți în procese de curățare, degresare, vopsire, imprimare, producție sau întreținere tehnică. După utilizare, solventul își poate pierde proprietățile inițiale și poate deveni contaminat cu uleiuri, vopsele, rășini, particule metalice, apă, adezivi sau alte substanțe.

Pentru o firmă, întrebarea importantă nu este doar dacă folosește solvenți, ci ce se întâmplă cu aceștia după utilizare. Dacă lichidul rezultat nu mai poate fi reutilizat direct și trebuie colectat separat, este posibil să fie necesară tratarea lui de către un operator autorizat.

Firme din domeniul vopsitoriei și finisajelor

Atelierele și companiile care folosesc vopsele, lacuri, grunduri, diluanți sau soluții pentru curățarea echipamentelor pot genera solvenți uzați în mod constant. Aceștia apar mai ales după spălarea pistoalelor de vopsit, curățarea recipientelor, întreținerea cabinelor de vopsire sau schimbarea materialelor folosite în producție.

În această categorie pot intra:

  • vopsitorii auto;

  • ateliere de tinichigerie și reparații auto;

  • firme care vopsesc structuri metalice;

  • producători de mobilier sau elemente din lemn finisate cu lacuri și baițuri;

  • ateliere care aplică tratamente de protecție pe metal, lemn sau plastic.

Solvenții rezultați din aceste activități pot conține pigmenți, rășini, resturi de lac, particule fine și alte impurități. În funcție de compoziție, ei pot fi regenerați, tratați sau direcționați către eliminare controlată.

Tipografii și firme din industria ambalajelor

Tipografiile, producătorii de etichete și firmele care imprimă ambalaje pot folosi solvenți pentru cerneluri, curățarea utilajelor, spălarea cilindrilor sau întreținerea liniilor de producție. După utilizare, solvenții se pot amesteca cu cerneluri, adezivi, lacuri de protecție sau alte substanțe folosite în proces.

Aceste firme trebuie să urmărească atent cantitățile generate și modul de colectare, deoarece amestecarea necontrolată poate face mai dificilă tratarea ulterioară.

Serviciile de tratare pot fi necesare pentru:

  • tipografii offset, flexografice sau serigrafice;

  • producători de ambalaje din hârtie, carton, plastic sau materiale compozite;

  • firme care imprimă etichete, folii, pungi sau materiale promoționale;

  • ateliere care folosesc cerneluri, lacuri și soluții de curățare pe bază de solvenți.

Pentru aceste activități, este important ca firma să separe solvenții uzați pe tipuri, acolo unde este posibil, și să nu îi amestece cu alte deșeuri lichide fără recomandarea operatorului.

Industria prelucrării metalelor

Solvenții sunt folosiți frecvent pentru degresarea, curățarea și pregătirea pieselor metalice înainte de vopsire, sudare, montaj sau alte operațiuni tehnice. După utilizare, aceștia pot conține uleiuri, vaseline, particule metalice, emulsii sau reziduuri de la piesele curățate.

Firmele din această zonă pot avea nevoie de tratarea solvenților uzați atunci când lichidele nu mai pot fi folosite în instalațiile de degresare sau când au fost contaminate peste limita acceptată pentru reutilizare.

Exemple de activități unde pot apărea astfel de deșeuri:

  • prelucrare mecanică a metalelor;

  • ateliere de întreținere utilaje;

  • firme de confecții metalice;

  • producători de componente industriale;

  • unități care fac curățarea pieselor înainte de asamblare sau finisare.

În aceste cazuri, firma trebuie să poată spune ce tip de solvent a folosit, ce piese au fost curățate și dacă lichidul rezultat a intrat în contact cu uleiuri, emulsii sau alte produse tehnice.

Service-uri auto și firme de mentenanță

Service-urile auto, atelierele de întreținere și companiile care repară echipamente pot genera solvenți uzați prin curățarea pieselor, degresarea componentelor, îndepărtarea resturilor de ulei sau spălarea unor elemente tehnice.

Chiar dacă volumele nu sunt întotdeauna mari, aceste deșeuri trebuie gestionate separat, mai ales atunci când sunt contaminate cu hidrocarburi, nămoluri, particule metalice sau alte substanțe rezultate din reparații.

Pot avea nevoie de astfel de servicii:

  • service-uri auto;

  • ateliere de reparații utilaje;

  • firme care întrețin echipamente industriale;

  • companii de mentenanță tehnică pentru instalații;

  • ateliere care curăță piese, motoare, scule sau componente mecanice.

Pentru aceste firme, o greșeală frecventă este amestecarea solventului uzat cu ulei uzat, antigel, lichide de frână sau alte deșeuri auto. Această practică poate schimba modul de încadrare și poate limita opțiunile de tratare.

Firme din producție chimică, farmaceutică sau cosmetică

În unele activități de producție, solvenții sunt folosiți în formulări, extracții, curățarea instalațiilor, spălarea reactoarelor sau procese de laborator. După utilizare, aceștia pot avea compoziții complexe și pot necesita o evaluare atentă înainte de predare.

În această categorie pot intra:

  • producători de substanțe chimice;

  • fabrici de cosmetice;

  • unități de producție farmaceutică;

  • laboratoare industriale;

  • firme care produc adezivi, lacuri, detergenți sau soluții tehnice.

Pentru aceste activități, simpla etichetare cu „solvent uzat” nu este suficientă. Operatorul care preia deșeurile poate avea nevoie de informații despre compoziție, fișe cu date de securitate, proveniență și eventuale incompatibilități chimice.

Ateliere și fabrici care folosesc adezivi, rășini sau materiale compozite

Solvenții pot fi utilizați și la curățarea echipamentelor folosite pentru adezivi, rășini, materiale plastice, cauciuc, spume sau compozite. După utilizare, solventul poate conține resturi lipicioase, componente întărite, pulberi, particule fine sau substanțe care îi modifică stabilitatea.

Serviciile de tratare pot fi necesare în:

  • fabrici de mobilă;

  • producție de materiale plastice;

  • ateliere care folosesc adezivi industriali;

  • firme care lucrează cu fibră de sticlă sau materiale compozite;

  • producători de cauciuc, spume sau elemente tehnice.

În aceste situații, separarea solvenților uzați pe fluxuri este importantă. Un solvent contaminat cu rășini poate necesita altă soluție decât unul folosit doar pentru degresare.

Cum își dă seama o firmă că are nevoie de tratarea solvenților uzați?

O firmă trebuie să ia în calcul tratarea atunci când solventul nu mai poate fi folosit în siguranță sau când calitatea lui nu mai permite reutilizarea directă. Semnele pot fi vizibile, dar uneori este nevoie de evaluarea operatorului pentru a decide soluția potrivită.

Indiciile practice includ:

  • solventul și-a schimbat culoarea, mirosul sau consistența;

  • recipientul conține depuneri, nămol, particule sau strat separat de apă;

  • lichidul a fost amestecat cu vopsele, uleiuri, cerneluri, adezivi sau alte substanțe;

  • solventul nu mai curăță eficient piesele sau echipamentele;

  • firma nu îl mai poate reutiliza în procesul propriu;

  • există recipiente acumulate pentru care trebuie stabilită o soluție legală de predare.

Înainte de colectare, firma trebuie să pregătească informații despre produsul folosit inițial, activitatea din care a rezultat deșeul, cantitatea disponibilă și modul de ambalare. Aceste date ajută operatorul să stabilească dacă solventul poate fi regenerat, tratat pentru valorificare sau direcționat către eliminare.

Firmele care folosesc solvenți în producție, curățare, vopsire, imprimare, degresare sau mentenanță trebuie să verifice periodic ce cantități de solvent uzat generează și cum sunt păstrate acestea. Atunci când lichidul nu mai poate fi reutilizat direct, tratarea printr-un operator autorizat devine o etapă necesară pentru gestionarea corectă a deșeurilor și pentru reducerea riscurilor de mediu.

 

Natalia Dorina Stefan

Natalia Dorina Stefan

Eu sunt Natalia Dorina Stefan, am 39 de ani si am absolvit Facultatea de Medicina, specializarea Sanatate Publica, urmand apoi un master in preventie si educatie pentru sanatate. Lucrez ca si consultant in preventie si imi place sa sprijin oamenii in adoptarea unor obiceiuri sanatoase si in reducerea factorilor de risc pentru diverse afectiuni. Colaborez cu clinici, scoli si organizatii non-guvernamentale pentru a dezvolta programe de informare si actiuni de constientizare.

In viata de zi cu zi, ador sa citesc carti de nutritie si psihologie a sanatatii, sa particip la workshopuri si sa fac prezentari interactive. Imi place sa calatoresc, sa descopar metode traditionale de preventie si sa practic sporturi usoare precum inotul si yoga. Timpul liber il petrec in natura si alaturi de familie si prieteni, activitati care imi aduc echilibru si inspiratie.

Articole: 182

Parteneri Romania